„Sănătate mentală” versus „sănătate mintală” – o dezbatere lingvistică și conceptuală
În peisajul terminologic actual, utilizarea corectă a expresiilor „sănătate mentală” și „sănătate mintală” generează confuzie, atât în rândul publicului larg, cât și în mediul academic. Această ambiguitate este amplificată de utilizarea variabilă a termenilor în documentele oficiale, articolele medicale și resursele online. În timp ce Consiliul European utilizează exclusiv sintagma „sănătate mintală”, alte surse, inclusiv cele medicale, oscilează între cele două variante. Această discrepanță ridică întrebări cu privire la semnificația și aplicabilitatea fiecărui termen.
Definiții și nuanțe semantice conform DEX și DOOM
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), termenul „mintal” este definit ca fiind „care aparține minții” sau „care se petrece în minte”. Această definiție permite utilizarea sa în contexte precum „alienare mintală” sau „debil mintal”. În schimb, „mental” are sensuri mai restrânse, fiind asociat în principal cu „mentalitatea” și utilizat în expresii precum „mentalul colectiv”.
Surprinzător, dicționarele mai vechi atribuie termenului „mental” utilizări mai largi, similare cu cele ale lui „mintal”. De exemplu, expresii precum „calcul mental” sau „operațiune mentală” erau acceptate în trecut, dar au fost treptat înlocuite de variantele care includ „mintal”. Această evoluție semantică reflectă o specializare a celor doi termeni, fiecare fiind acum preferat în contexte distincte.
Specializarea terminologică și implicațiile practice
În prezent, „mintal” este utilizat predominant în contexte care implică procese cognitive sau afecțiuni psihice, cum ar fi „sănătate mintală” sau „boli mintale”. În schimb, „mental” este rezervat pentru situații care implică mentalitatea sau reprezentări abstracte, cum ar fi „capacitate mentală” sau „imagine mentală”. Această specializare este susținută de Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), care extinde sensurile lui „mental” pentru a include și procesele cognitive, dar fără a le suprapune complet cu cele ale lui „mintal”.
Confuzia în utilizarea cotidiană
În ciuda clarificărilor oferite de dicționare, utilizarea celor doi termeni rămâne problematică în limbajul cotidian și în mediul profesional. De exemplu, expresii precum „boală mentală” sunt considerate incorecte, în timp ce „mintal colectiv” este inacceptabil din punct de vedere lingvistic. Această ambiguitate poate genera confuzie în comunicarea medicală, juridică sau educațională, afectând înțelegerea și aplicarea corectă a conceptelor.
Concluzii implicite și reflecții asupra limbajului
Analiza semantică a termenilor „mintal” și „mental” evidențiază complexitatea limbajului și necesitatea unei utilizări riguroase a terminologiei. Deși fiecare termen are un domeniu specific de aplicabilitate, suprapunerea parțială a sensurilor lor poate crea ambiguități. Această situație subliniază importanța educației lingvistice și a standardizării terminologice în domenii critice precum sănătatea și educația.