Scandalul Nordis: O radiografie a complicității și neglijenței instituționale
Într-un context economic și juridic deja fragil, cazul Nordis scoate la lumină o rețea complexă de complicități și omisiuni flagrante din partea unor inspectori ANAF. Acuzațiile aduse acestora, de la favorizarea infractorului până la neglijență deliberată, conturează un peisaj alarmant al disfuncționalităților sistemice. Inspectorii au fost implicați în controale care au relevat transferuri suspecte de zeci de milioane de lei între firmele din grupul Nordis, fără a lua măsuri concrete sau a sesiza organele judiciare.
Transferuri financiare colosale și documente justificative dubioase
În perioada 2021-2022, controalele efectuate la societăți precum Nordis Management SRL, Lampp Building Project și MBG Ideal Management SRL au scos la iveală transferuri financiare de peste 40 de milioane de lei. Aceste sume au fost externalizate sub pretextul unor avansuri de trezorerie, fiind justificate prin contracte de cesiune cu valori exorbitante. De exemplu, părți sociale cu valoare nominală de 10 lei au fost vândute cu 1,9 milioane de euro per acțiune. Cu toate acestea, procesele-verbale întocmite de inspectori nu au consemnat nicio încălcare a legii, ridicând întrebări serioase despre integritatea și competența acestora.
Favorizarea făptuitorilor: O practică sistematică?
Procurorii DIICOT au concluzionat că inspectorii antifraudă au ignorat în mod deliberat dovezile care indicau activități circumscrise infracțiunii de delapidare. În ciuda identificării unor mecanisme similare de retragere a fondurilor în mai multe societăți din grupul Nordis, aceștia nu au consemnat suspiciuni privind caracterul ilicit al operațiunilor. Mai mult, procesele-verbale întocmite au fost ulterior utilizate pentru a justifica legalitatea avansurilor în trezorerie, consolidând astfel poziția făptuitorilor.
Presiuni și intimidări: O strategie bine orchestrată
Reprezentanții Nordis, inclusiv Vladimir Ciorbă, au exercitat presiuni directe asupra inspectorilor antifraudă, încercând să influențeze desfășurarea controalelor. Declarațiile martorilor relevă o atmosferă de intimidare, în care Ciorbă afișa o cunoaștere detaliată a informațiilor personale despre inspectori și făcea aluzii la schimbări iminente în conducerea ANAF. Aceste tactici au fost menite să descurajeze echipele de control și să protejeze interesele grupului Nordis.
Firme fantomă și manipularea responsabilității
Un alt aspect alarmant al acestui caz este utilizarea firmelor fantomă pentru a masca tranzacțiile suspecte. Inspectorii au formulat sesizări penale împotriva acestor entități, ignorând în mod deliberat beneficiarii reali ai operațiunilor. Această strategie a permis transferul responsabilității către entități fictive, protejând astfel societățile implicate în activități ilicite.
Consecințe și implicații sistemice
Conduita inspectorilor ANAF în cazul Nordis ridică întrebări fundamentale despre eficiența și integritatea instituțiilor de control fiscal din România. Lipsa de acțiune în fața unor dovezi evidente de fraudă și delapidare subminează încrederea publicului în sistemul de justiție și în administrația fiscală. În plus, acest caz evidențiază vulnerabilitățile structurale care permit perpetuarea unor astfel de practici, punând în pericol stabilitatea economică și juridică a țării.