Raportul dintre cost și productivitate este, pentru patroni, cel mai avantajos din Uniunea Europeană, dar acest lucru înseamnă venituri mici pentru salariați, care sunt departe de nivelul decent de trai, a explicat sociologul Ștefan Guga, director în cadrul Syndex, pentru Ziare.com.
Nivelul salariului minim se poate apropia de valoarea coșului minim pentru un trai decent în decurs de 10 ani, fără să existe abateri importante de la politica de ajustare a remunerației minime, explică expertul.
Pentru o oră de muncă, angajatorul are de plătit 11 euro, în timp ce media europeană este aproape 32 euro. Doar Bulgaria se află mai jos, unde costul pe ora de muncă este puțin peste 9 euro. În medie, costurile pe oră cu munca au crescut cu 5% în Uniunea Europeană. România a înregistrat o creștere a costului, exprimat în lei, de peste 16%, arată datele Eurostat.
Randamentul angajaților români, în vârful topului european
În același timp, angajații din România lucrează mult mai eficient decât în anii precedenți, arată datele Eurostat. Față de 2010, productivitatea per angajat a crescut cu 58%. Față de 2015, productivitatea angajatului a crescut cu peste o treime, cel mai mare salt din Uniunea Europeană. Raportul este calculat pe baza produsul intern brut ajustat la inflație, per lucrător. „Avem o creștere aici, pentru că avem creștere economică. În general, creșterea economică, în țări precum sunt cele europene, vine dintr-o creștere a productivității. (…) Atunci, este normal ca țările din Est să înregistreze matematic o creștere în productivitate, așa cum avem și creșteri economice mai rapide, pentru că sunt țări care, teoretic, sunt în alt stadiu de dezvoltare (față de Vest – n.r.)”, explică Ștefan Guga.
„Productivitatea, așa cum e ea înțeleasă în discursul macroeconomic, este cea financiară. Aceasta este prima parte care este extraordinar de prost înțeleasă, când se vorbește despre faptul că salariații din România sunt mai puțini productivi sau sunt mult mai puțini productivi decât în restul Europei, ceea ce este adevărat, strict în termeni financiari. Asta nu înseamnă că lucrătorul din România lucrează mai încet, mai prost, pentru că noi nu știm chestia asta, nu avem nicio metodă de a măsura acest lucru. În bani, este logic. În România, se produce la anumite prețuri, în Germania, la cu totul altele”, detaliază sociologul. Într-o a doua interpretare a productivității, costurile de muncă devin factorul de diferențiere, conform sociologului. O analiză publicată de acesta în 2020 ajustează productivitatea lucrătorilor la costurile pe care le au patronii. În 2019, valoarea adăugată într-o oră de muncă era cu 80% mai mare decât costul pentru același interval de timp. Din acest punct de vedere, România era prima în Europa, mult peste media europeană, care se situa la 1,34.
„Acela este un randament. Tu ai niște cheltuieli cu forța de muncă, ce randament au cheltuielile respective? (…) În România, e relativ foarte mare (…) Aici vine al doilea punct de vedere asupra productivității – când luăm în calcul și costurile cu forța de muncă. De ce? Capitalul ce vrea? Ca forța de muncă să fie cât mai productivă, dar nu în abstract, ci raportat la cost. (..) În cazul României, unde costul cu forța de muncă este atât de redus, încât, chiar și dacă ea este relativ mai puțin productivă, capitalului îi revine o pondere foarte mare din ce este produs, deoarece costul raportat la productivitate este foarte, foarte mic”, spune expertul. Un astfel de calcul arată cum se împarte valoarea adăugată între lucrători și patroni, detaliază Guga.
„Ce parte a ei se duce către cei care lucrează? În România, partea asta pare a fi foarte scăzută, raportat la ce se întâmplă în alte țări. Atunci, ca să crești ponderea respectivă la un nivel similar cu ce se întâmplă în Vest, ar trebui să ai, pentru o perioadă de timp, salarii care să crească mai repede decât productivitatea, tocmai ca să se echilibreze această distribuție. Aceasta este o discuție mai puțin tehnică și mai mult politică. Ea ține de raportul de forțe între forța de muncă și capital, de ce vrea Guvernul, de ce fac partidele politice. Este o discuție despre ce politici sunt în general”, argumentează sociologul.
Pentru ca România să se apropie de media europeană la acest capitol, salariile ar trebui să crească la nivel general, conform explicațiilor expertului.
„Ca să ajungi la o medie europeană, dacă asta se vrea (la nivel politic – n.r.), nu ai cum să o faci, decât dacă crești salariile mai repede decât productivitatea muncii. Pentru că raportul acela dintre productivitate și costul forței de muncă, acea productivitate ajustată, trebuie să se reducă”, arată Guga.
Sursa: corect-news.ro