pe care o deţinea din 1934 de la un fost student de la începutul secolului al XX-lea, era acoperită şi legată cu carnea şi pielea unei fiinţe umane. În urmă cu zece ani, Harvard a explicat că scriitorul francez îi arătase cartea sa unui medic şi bibliofil, Ludovic Bouland (1839-1933). Bouland a avut atunci ideea de a lega cartea cu pielea unui pacient care suferea de tulburări psihice şi care murise subit. Fără „niciun consimţământ”, precizează Harvard.
Experţii numesc această practică „bibliopoezie antropodermică”. Doctorul Bouland a lăsat un bilet care a fost reprodus în presă în 2014: „Această carte este legată în piele umană asemănătoare pergamentului (…) Dacă o priveşti cu atenţie, poţi distinge cu uşurinţă porii pielii. O carte despre sufletul uman merita să primească un veşmânt uman”.
Harvard a precizat că „biblioteca sa cercetează în prezent provenienţa şi detaliile biografice ale cărţii, ale lui Bouland şi ale pacientului anonim şi se consultă cu autorităţile competente de la universitate şi din Franţa pentru a stabili cum să se debaraseze de aceste rămăşiţe umane într-un mod respectuos”.
The New York Times subliniază că în 2022, Harvard, care întreţine biblioteci şi muzee, a finalizat un inventar major al celor peste 20.000 de rămăşiţe umane din colecţiile sale de cărţi şi opere de artă. Potrivit ziarului, aceasta a fost o modalitate de a recunoaşte rolul său în sclavie şi colonialism de la sfârşitul secolului al XVII-lea încoace.
Sursa: digi24.ro