Guvernul acuzat de sabotaj: siguranța pacienților și a medicilor, ignorată
Uniunea Salvați România (USR) a lansat critici dure la adresa Guvernului condus de Marcel Ciolacu, acuzându-l de „atitudine iresponsabilă” în ceea ce privește siguranța din spitale. Decizia Executivului de a emite un aviz negativ pentru proiectul legislativ care propune instalarea butoanelor de panică și a camerelor video în unitățile medicale a stârnit indignare în rândul inițiatorilor.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu, unul dintre susținătorii proiectului, a calificat refuzul Guvernului drept „revoltător”, subliniind că măsura ar fi fost una de bun-simț, menită să prevină abuzurile și să asigure un climat de siguranță. Potrivit acestuia, pacienții și personalul medical rămân expuși zilnic riscurilor de violență și neglijență, în timp ce statul ignoră această realitate alarmantă.
Un sistem sanitar învechit și lipsit de protecție
USR atrage atenția asupra frecvenței alarmante a incidentelor violente și a deceselor prevenibile din spitalele românești. Într-un context în care alte state europene implementează măsuri moderne de siguranță, România rămâne blocată într-un sistem sanitar învechit, incapabil să protejeze personalul medical și pacienții. Formațiunea politică solicită Guvernului să își reconsidere poziția și să sprijine inițiativa legislativă, considerată esențială pentru siguranța sistemului sanitar.
Proiectul propus de USR, care modifică Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prevede instalarea obligatorie a butoanelor de panică în toate saloanele destinate internării pacienților, atât în unitățile sanitare de stat, cât și în cele private. De asemenea, inițiativa include obligativitatea instruirii periodice a personalului medical în utilizarea acestor sisteme și realizarea de simulări pentru testarea eficienței lor.
Camere video pentru monitorizare și siguranță
Un alt aspect important al proiectului vizează instalarea camerelor video în secțiile de terapie intensivă (ATI) și unitățile de primiri urgențe (UPU). Acestea ar urma să monitorizeze activitățile medicale fără a compromite intimitatea pacienților, înregistrările fiind stocate timp de minimum 30 de zile. Scopul acestor măsuri este de a asigura calitatea actului medical, de a investiga incidentele și de a proteja atât pacienții, cât și personalul medical.
Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de proiect ar atrage sancțiuni financiare semnificative, cu amenzi cuprinse între 20.000 și 200.000 de lei, în funcție de gravitatea abaterilor și de numărul de paturi neconforme. În ciuda acestor prevederi clare și a beneficiilor evidente, Guvernul a ales să respingă inițiativa, ceea ce a generat reacții vehemente din partea USR.
O decizie controversată cu implicații majore
Decizia Guvernului de a bloca acest proiect legislativ ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile Executivului în domeniul sănătății publice. În timp ce alte state investesc în tehnologii și măsuri de siguranță, România pare să rămână ancorată într-o paradigmă a inacțiunii și a neglijenței. Criticii consideră că această atitudine nu face decât să agraveze vulnerabilitățile unui sistem deja fragil.
Într-un context în care siguranța pacienților și a personalului medical ar trebui să fie o prioritate națională, refuzul de a susține măsuri concrete de protecție este perceput ca o dovadă de cinism și iresponsabilitate. Rămâne de văzut dacă presiunile publice și politice vor determina o schimbare de poziție din partea Guvernului sau dacă această inițiativă va rămâne un alt exemplu de oportunitate ratată în domeniul sănătății.