Denunțuri scrise de procuror, martori instruiți în penitenciare, teste poligraf aranjate cu psihologul, părți civile constituite la prejudicii inventate și semnături de avocați falsificate — aceasta este moștenirea pe care Voineag a ales să o ierte prin neatacarea unui recurs. Acum candidează la adjunct al Procurorului General.
Marius Voineag
O candidatură care spune totul despre un sistem
Nu există în România recentă o candidatură care să condenseze mai fidel mecanismele de funcționare ale unui stat capturat decât candidatura lui Marius Ionuț Voineag la postul de adjunct al Procurorului General. Un singur candidat. Propus de ministerul PSD al Justiției condus de Radu Marinescu pe 2 martie 2026. Aflat la CSM pentru aviz consultativ. Cu decizia finală la președintele Nicușor Dan, care are la dispoziție 60 de zile și dreptul la un singur refuz motivat public.
Voineag, născut la 4 decembrie 1982, a intrat în magistratură în 2006 ca auditor de justiție la Institutul Național al Magistraturii după un singur an ca avocat în Baroul București. A debutat ca procuror în 2008 la Parchetul Judecătoriei Sector 2, a urcat prin Tribunalul București și Curtea de Apel București și a intrat în DIICOT structura centrală în 2013. A ocupat succesiv funcții de conducere la DIICOT: șef birou combatere infracțiuni vamale și contra pieței de capital între 2014 și 2017, șef serviciu combatere criminalitate economico-financiară între 2017 și 2020. Din 2020 până în 2023 a fost procuror șef adjunct al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului General, funcție prin care controla repartizarea dosarelor de urmărire penală ale PÎCCJ. Pe 30 martie 2023, ministrul Cătălin Predoiu din guvernul condus de Nicolae Ciucă l-a propus la șefia DNA, cu aviz favorabil CSM și decret semnat de Klaus Iohannis. Pe 9 februarie 2026 a anunțat că nu mai candidează pentru un nou mandat și s-a înscris pentru adjunct Procuror General.
Există un detaliu biografic care rezumă mai bine decât orice altceva traiectoria acestui om: Voineag a picat de două ori examenul de promovare în gradul profesional de procuror de Parchet Curte de Apel — prima oară în septembrie 2018, a doua oară în octombrie 2019. Singurul examen din cariera unui magistrat care măsoară competența profesională pură, fără influențe ierarhice sau politice. A eșuat de două ori și a ajuns totuși în vârful sistemului, prin detașări în structuri specializate care nu impun grad profesional, ci doar vechime de minimum 15 ani. Contactat de G4Media să confirme dacă a promovat între timp vreun examen de grad, Voineag a răspuns: să caute singuri, sunt date publice. Nu există nicăieri date publice din care să rezulte că ar fi promovat.
Dar nici cariera fără examen, nici imobilele de lux cumpărate sistematic de la dezvoltatorul Eden Capital Development controlat de Abu Lail Akram și Liviu Marius Dan, nici dosarele clasate convenabil în perioada mandatului la DNA nu reprezintă cel mai grav element al dosarului Voineag. Cel mai grav element este că Marius Voineag a ales să nu atace recursul prin care Cristian Ardelean, procuror DNA Oradea, a fost reintegrat în funcție și plătit retroactiv cu cinci ani de salarii de procuror DNA — un procuror ale cărui metode de lucru reprezintă probabil cel mai documentat caz de fabricare sistematică a dosarelor penale din istoria parchetelor românești postdecembriste.
Cum se fabrică o infracțiune: manualul DNA Oradea
Pentru a înțelege ce a iertat Voineag, trebuie înțeles cum funcționa fabrica de dosare a DNA Oradea sub conducerea lui Ciprian Man și a procurorului Cristian Ardelean în perioada 2014-2019. Nu este vorba despre exces de zel sau erori de judecată juridică. Este vorba despre un sistem coerent, cu etape bine definite, prin care infracțiuni inexistente erau construite de la zero, documentate cu acte falsificate și dovedite cu martori instruiți să declare exact ce scrisese procurorul — sistem în care procesul penal însuși devenea mecanismul prin care oamenii nevinovați plăteau, iar martorii falși primeau bani reali pentru prejudicii inventate din nimic.
Etapa întâi era producerea denunțului. Martorul-denunțător Nicolae Csorsz a declarat în instanță — proces-verbal de ședință, termen 19 iunie 2018, Curtea de Apel Oradea — că procurorul Ardelean îi trimitea denunțurile gata redactate prin email, marcate cu roșu în locurile unde trebuia completat sau corectat. Csorsz trebuia să copieze textul, să îl semneze și să îl depună ca și când ar fi emis din proprie inițiativă, ca și când furia civică sau conștiința juridică l-ar fi împins să sesizeze organele. Aceeași metodă a fost aplicată cu Costin Condor, Leonard Sim și Mircea Condor. Denunțătorul nu sesiza o infracțiune. Procurorul scria infracțiunea, denunțătorul o semna.
Etapa a doua era construirea prejudiciului și constituirea de parte civilă. Mecanismul era elegant în perversitatea sa: odată ce denunțul — redactat de procuror — descria o faptă și un prejudiciu, denunțătorul sau alte persoane recrutate în același circuit erau îndrumați să se constituie parte civilă la suma indicată în actele pe care Ardelean le redactase. Prejudiciul nu rezulta dintr-o realitate economică. Rezulta din ce scrisese procurorul în denunț și în ordonanțele ulterioare. Victima nu suferise nicio pierdere reală. Dar procesul penal, odată pornit, trata suma din acte ca și când ar fi existat — și instanța, în lipsa unor probe care să contrazică actele din dosar, putea acorda daune morale sau materiale derivate din acele sume fictive. Martorii falși erau astfel atrași în circuit cu perspectiva unor bani reali, plătiți din condamnarea unor inculpați acuzați de infracțiuni pe care nu le comiseseră, pe baza unor prejudicii pe care nu le produseseră. Procesul penal devenea el însuși instrumentul fraudei.
Ardelean Cristian
Etapa a treia era aranjarea probatoriului. Când Csorsz i-a mărturisit lui Ardelean că are rețineri față de testul poligraf — pentru că afirmațiile din denunț nu corespundeau realității și suferea de afecțiuni cardiologice — procurorul nu s-a arătat îngrijorat. L-a liniștit: va ieși cum trebuie. Și i-a cerut ceva aparent bizar: să pregătească el, denunțătorul, trei întrebări incriminatoare pentru polițistul Bota, urmând să îi fie adresate de psiholog în cadrul testului. Ardelean a precizat că se înțelege foarte bine cu psihologul de la Oradea și că dacă e nevoie pot face testul și la Cluj, unde se înțelege bine și cu psihologul de acolo. Ultimul instrument tehnic de verificare a veridicității declarațiilor — testul poligraf — era și el produs la comandă, cu întrebările scrise de denunțător și rezultatele livrate de un psiholog complice.
Etapa a patra era pregătirea martorilor pentru judecată. Ardelean nu se limita la urmărirea penală. Înainte de audierile din instanță, contacta denunțătorii — inclusiv pe cei aflați în penitenciare — și îi instruia ce să declare, astfel încât declarațiile din judecată să fie conforme cu actele redactate în faza de urmărire penală. Lui Mircea Condor, incarcerat, i-au fost trimise copii de pe rechizitoriu și de pe declarațiile din urmărire penală — deși nu era parte în cauză — pentru ca mărturisirile sale din instanță să nu contrazică scenariul stabilit de procuror. Ardelean îi dicta lui Csorsz inclusiv cererile adresate instanței, consemnând în ele exact ce urma să declare. Și îl informa cu privire la rezultatul așteptat: completul de la Oradea a fost convins, Bota va primi sigur 6 ani. Dacă dai declarația pe care ți-am dictat-o, va fi îngropat definitiv.
Etapa a cincea era falsificarea documentelor de procedură. În dosarul comisarului Adrian Bota, la dosar s-au găsit două declarații ale martorului Costin Condor — una de la DGA Satu Mare și una de la DNA Oradea — ambele consemnate în aceeași zi, 12 ianuarie 2015, și în același interval orar, între orele 9:30 și 11:00. Imposibil fizic: un om nu poate fi în același timp la DGA Satu Mare și la DNA Oradea. Expertiza criminalistică în dosarul Vasile Popa a concluzionat că semnătura de pe procesul verbal din 8 aprilie 2009 nu aparținea avocatului Ionel Manole, deși Ardelean declarase că persoana cercetată fusese legal asistată de acel avocat — cu indicii temeinice că procesul verbal fusese întocmit în fals, cu semnătura avocatului falsificată. Mai mulți avocați au reclamat că nu fuseseră invitați la audieri, deși depuseseră cereri în acest sens — dar în dosar existau procese verbale în care Ardelean consemnase în fals că îi invitase telefonic. Acte de procedură produse cu date false, semnături falsificate, martori fabricați și o arhitectură de hârtii care susținea o realitate paralelă construită integral în biroul procurorului.
Etapa a șasea era constrângerea prin șantaj a celor care ezitau. Ardelean i-a comunicat lui Csorsz că dacă nu formulează denunțurile cerute, îi poate fi găsită o acuzație care să atragă revocarea suspendării condiționate pentru pedeapsa la care fusese condamnat anterior. Amenințarea era concretă și credibilă — venea de la un procuror care demonstrase că poate fabrica infracțiuni. Imediat după amenințare, același Ardelean a schimbat registrul: i-a spus că știe că fusese nevinovat, că deține probe în acest sens — stenograme nedepuse la dosar — și că i le poate oferi pentru redeschiderea cauzei prin revizuire. Condiția: Csorsz trebuia să îl ajute cu niște denunțuri. Libertatea oferită cu o mână, revocarea ei amenințată cu cealaltă, în același birou, în aceeași zi.
Etapa a șaptea — cea care conecta tot sistemul la sursa sa reală de putere — era rezumată de Ardelean însuși în înregistrarea audio din 19 ianuarie 2018, la minutul 20:53: stările de fapt din ordonanțe și rechizitorii erau preluate copy-paste de la ofițerii de poliție judiciară, care le preluau de la SRI. Circuitul apei în natură. Nu procurorii instrumentau dosarele. SRI scria stările de fapt, poliția judiciară le prelua și le transmitea procurorilor, care le încorporau în rechizitorii. Aceeași înregistrare, la minutul 12:05, surprinde pe Ciprian Man spunând: Dacă începi urmărirea față de astea două judecătoare, îi trimite Adi în judecată pe ăia trei, o să mai intre frica. Procurori care discutau în birouri proprii despre fabricarea dosarelor penale pe numele judecătorilor care pronunțau achitări, pentru a-i constrânge să condamne.
Bilanțul acestui sistem a fost de 53 de achitări în 2018 — o achitare pe săptămână — în dosarele trimise în judecată de DNA Oradea. Soții Nela și Coriolan Secara, achitați definitiv în 2018 cu 17.000 euro daune morale. Fostul senator Valer Marian, achitat, instanța constatând că dosarul fusese instrumentat cu sprijinul de specialitate al SRI și că niciuna dintre pretinsele victime nu formulase plângere penală. Comisarii Bosca și Jurj din IPJ Satu Mare, achitați pe motiv că fapta nu e prevăzută de lege. Directorii din Stei în dosarul gunoiului, achitați definitiv. Liviu Popa, fostul șef al Poliției Române, și alți șapte inculpați, achitați la Curtea de Apel Timișoara. Comisarul Adrian Bota, condamnat la 3 ani și 4 luni pe baza unui rechizitoriu semnat de Ardelean și confirmat de Man, a descris în detaliu cum dosarul fusese fabricat. În dosarul avocatului Ioan Sava, motivarea achitării a constatat că Man ticluite în mod identic procesul de sesizare din oficiu și declarația pretinsei persoane vătămate Crina Muntean — judecătoarea cu care era în relații apropiate — inventând motivele și scopurile presupusului șantaj înainte de audierea acesteia ca persoană vătămată și fără ca aceasta să fi formulat plângere. Printre magistrații intimidați și vizați cu dosare fabricate: Adina Cioflan, Angela Tod, Mihaela Pătrauș, Traian Munteanu, Mircea Pușcaș, Raluca Cuc, Denisa Vidican — judecători care au depus declarații despre abuzuri, intimidări și temeri, și care pe perioada anchetelor DNA au rămas fără venituri și și-au distrus sănătatea. Parchetul General a constatat în 2024 că discuțiile din înregistrare conturează aspecte care ar putea fi de natură infracțională — și a clasat pe prescripție.
Ce a decis Voineag: nicio luptă, niciun recurs, nicio explicație
Cristian Ardelean a fost revocat din funcție în ianuarie 2019. CSM a respins definitiv acțiunea disciplinară pe fond în 22 ianuarie 2025 ca neîntemeiată. Pe 29 aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a pronunțat decizia de reintegrare și de plată retroactivă a salariilor din 5 februarie 2019 până la reintegrarea efectivă — cinci ani de salarii de procuror DNA, plătite de statul român, adică de contribuabili. DNA condusă de Voineag avea 15 zile să atace decizia cu recurs. Termenul a expirat fără nicio acțiune. Voineag nu a formulat recurs. Pe 24 iulie 2024, Ardelean a depus cerere de încetare voluntară, iar Voineag a transmis CSM prin Hotărârea nr. 981/24 iulie 2024 că plecarea lui Ardelean nu este de natură să afecteze bunul mers al activității DNA. La 1 septembrie 2024, Ardelean a plecat din DNA și a preluat funcția de șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului Tribunalului Bihor — aceeași instituție care instrumentase parte din dosarele din perioada anterioară DNA.
O sursă directă relatează că, în perioada dintre reintegrare și plecare voluntară, Ardelean s-ar fi lăudat la reuniuni cu foști colegi de facultate din Oradea — la care participase și primarul în funcție Florin Birta din PNL — că îl are pe Voineag la degetul mic, și că Voineag nu este decât un locțiitor slab al lui Kovesi, fosta șefă DNA conducând efectiv instituția din umbră prin intermediul lui. Aceste informații provin dintr-o sursă directă verificabilă și nu sunt confirmate de publicații jurnalistice. Primarului Birta nu îi este atribuită nicio declarație proprie.
Dacă afirmațiile sunt adevărate sau parțial adevărate, ele transformă neatacarea recursului dintr-o neglijență birocratică într-o decizie conștientă, produsă dintr-o relație de dependență sau înțelegere între cel care ar fi trebuit să atace și cel care beneficia de neatacarea recursului.
Voineag nu a dat nicio explicație publică pentru decizia de a nu formula recurs. Nici pentru Hotărârea nr. 981. Nici pentru nimic din ce a urmat.
Restul dosarului: o arhitectură coerentă de protecție
Ardelean nu este singurul episod. Este cel mai grav, dar se înscrie într-un tipar pe care mandatul Voineag la DNA l-a confirmat cu fiecare lună. Procurorul Neculai Cârlescu instrumenta la Secția a II-a DNA ancheta privind gestionarea de către conducerea Autorității de Supraveghere Financiară a falimentului Euroins — prejudiciu de peste 885 milioane de lei față de creditori. În decembrie 2024, l-a anunțat pe șeful de secție Ionuț Ardeleanu că urmează să îl declare suspect pe Nicu Marcu, fostul președinte ASF. Ardeleanu nu și-a exprimat nici acordul, nici dezacordul. Trei săptămâni mai târziu, pe 23 ianuarie 2025, Cârlescu a primit nota de serviciu: mutat la secția judiciară, fără urmărire penală, fără explicație. În ultima sa zi în urmărire penală, pe 30 ianuarie 2025, a emis ordonanța prin care îl declara suspect pe Marcu. Șeful de secție a infirmat ordonanța. Pe 12 martie 2025, dosarul a fost clasat. Cârlescu a sesizat CSM și Inspecția Judiciară, invocând un fapt concret: sora lui Voineag, Camelia Vlădescu, fusese angajată de ASF în 2022 fără concurs, direct, când Nicu Marcu era președintele instituției. Raportul Inspecției Judiciare a menționat explicit că procurorul sesizase că sora șefului DNA lucra la ASF și că Voineag ar fi trebuit să se abțină — dar a concluzionat că independența lui Cârlescu nu fusese afectată. La scurt timp, un articol denigrator la adresa lui Cârlescu a apărut în ziarul Adevărul, controlat de omul de afaceri Cristian Burci, inculpat într-un alt dosar instrumentat de Cârlescu. Nicu Marcu, după clasarea dosarului, a fost numit șef al ORNISS, instituția care gestionează informațiile clasificate ale României.
Liviu Lascu, fostul șef al Secției Militare DNA, a fost revocat de Voineag în timp ce ancheta achiziții suspecte ale SRI. Cred că pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva, a declarat Lascu pentru Recorder. Dosarul privind achizițiile SRI a fost clasat după îndepărtarea sa, iar Lascu a declarat că alte anchete care vizau instituțiile de forță au fost îngropate după plecarea lui. Procuroarea Laura Deriuș a acuzat că a fost forțată să plece din DNA după ce Ardeleanu i-a blocat dosare, inclusiv dosarul primarului comunei Chiajna, Mircea Minea, în care fuseseră achiziționate uși de 11.000 lei bucata. Voineag i-a adresat direct întrebarea: Cum vrei să pleci, pe revocare sau de bună voie?
Imediat după instalare, Voineag a emis o directivă internă prin care procurorii de caz erau obligați să raporteze șefului DNA orice cerere urmau să o facă judecătorului de drepturi și libertăți — percheziții, rețineri, interceptări — înainte de a o formula. Documentarul Recorder din decembrie 2025, intitulat Justiție capturată, a dezvăluit această directivă și a prezentat mărturii ale unor procuroare sub anonimat care descriu un climat în care se cerea aprobare informală pentru orice act relevant. S-a creat o camarilă a procurorului-șef de direcție, oameni care folosesc diferite pârghii pentru a controla și pentru a stopa anumite anchete, a declarat o procuroare DNA cu vocea schimbată pentru Recorder. Peste 20 de procurori din 140 au plecat din DNA în perioada mandatului Voineag.
Pe 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori a CSM a cerut în unanimitate Inspecției Judiciare verificări sub toate aspectele semnalate în documentarul Recorder privind activitatea lui Voineag. Inspectorul-șef adjunct Robert Fleckhammer a emis primul ordin: echipa de inspectori desemnată, termen pentru rezultate 20 ianuarie 2026. Câteva zile mai târziu, în ajunul Crăciunului, același Fleckhammer a emis un al doilea ordin care restrângea substanțial aria verificărilor și cerea inspectorilor să se axeze pe chestiuni generale. Inspectorii s-au oprit. Procuror: am multe de spus, dar nu m-a chemat nimeni — acesta a fost titlul unui articol Recorder din ianuarie 2026.
Dosarul care îl viza pe Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu pentru trafic de influență legat de vizita la Washington din ianuarie 2017, la preluarea mandatului Trump, a fost clasat de DNA cu motivul că fapta nu poate fi reținută penal — după patru ani de la deschidere. Dosarul fostului ministru Vlad Voiculescu, europarlamentar USR și consilier prezidențial onorific al lui Nicușor Dan, privind achiziția a 15 milioane de doze suplimentare de vaccin anti-COVID cu un prejudiciu calculat de procurori de peste un miliard de euro, zace în DNA de ani de zile fără nicio mișcare — confirmat de Dan însuși: E un dosar deschis de multă vreme și în care nu se întâmplă nimic.
Imobilele, vecinii și fiica șoferului
Investigația RISE Project din 2025 a dezvăluit că Voineag și-a construit averea imobiliară cumpărând sistematic apartamente de lux de la Eden Capital Development, controlată de Abu Lail Akram și Liviu Marius Dan — trei apartamente în trei proiecte diferite, toate Eden, toate la prețuri preferențiale. Prima achiziție: 2018, complexul 4City North, 98.000 euro, vândut la două luni după semnare cu un profit de 37.000 euro către o persoană asociată cu membri ai lumii interlope. Celelalte proprietăți și-au dublat valoarea. Patronul Liviu Marius Dan este cumnatul lui Florin Pandele, primarul Voluntariului, acolo unde se află mai multe complexe Eden. Relația dintre Voineag și patronul Eden este descrisă de surse confirmate ca o relație de cumetrie, cu concedii și evenimente de familie petrecute împreună.
Partenerii Eden includ rude ale baronului PSD Ion Mocioalcă, omul de afaceri iordanian Akram care face tranzacții pe Coasta de Azur cu un fost ofițer SRI, Simion Ștefan de la Alpha Residence și Răzvan Petrovici, finul lui Virgil Măgureanu, primul director SRI. Eden a cumpărat în 2023 un pachet de acțiuni de la soția europarlamentarului PNL Rareș Bogdan, cu 1,5 milioane euro.
În complexul Cortina North din Pipera, unde Voineag deține un apartament de 71,6 mp, vecinii de bloc sunt Ion Mocioalcă — baron PSD Caraș-Severin și vicepreședinte al Curții de Conturi — ginerele acestuia avocatul Laurențiu Gorun, reprezentantul juridic al Eden Capital Development, și fiica lui Mocioalcă, notarul Larisa Gorun, care autentifică tranzacțiile Eden. Dosarul penal care îl viza pe Mocioalcă la DNA Timișoara a fost clasat pe 6 octombrie 2023 — cu exact patru zile înainte ca Parlamentul să îl desemneze pe Mocioalcă vicepreședinte al Curții de Conturi. Voineag a intervenit ulterior administrativ în dosar: pe 26 ianuarie 2024 a semnat o întâmpinare prin care contesta dreptul denunțătorului de a primi ordonanța de clasare. Voineag a declarat că habar n-are de vecini, că nu stă în apartamentul respectiv, că a fost tot o investiție. La câteva luni după clasare și numire, Mocioalcă a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.
Anamaria Constantin, fiica șoferului personal al lui Voineag, a fost angajată pe 5 mai 2025 ca șef de cabinet la un consilier de conturi din Curtea de Conturi, fără studii superioare, cu un salariu de 8.000 lei brut plus spor pentru condiții vătămătoare. Numirea a fost făcută în cabinetul consilierului Călin Ion, fost deputat PSD, decorat de Iohannis cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Ofițer.
Voineag este descris de surse din sistem ca pupilul lui Bogdan Licu, fostul prim-adjunct al Procurorului General, actualmente judecător CCR, considerat apropiat de SRI. Licu l-a adus pe Voineag în PÎCCJ în 2021. Surse din Parchetul General au declarat că prin Voineag, Licu conducea SUPC peste capul procurorului șef al secției, Denisa Cristodor.
Voineag l-a protejat pe Ciucă de orice verdict academic în dosarul plagiatului: pe 27 ianuarie 2022, când exercita atribuțiile de șef SUPC în absența lui Cristodor, a preluat în aceeași zi o plângere privind plagiatul din teza de doctorat a premierului și a desemnat un procuror să instrumenteze dosarul. Procurorul a descins imediat la Universitatea Națională de Apărare și a ridicat toate documentele originale ale tezei. Câteva săptămâni mai târziu a ridicat și copiile de la CNATDCU. Nici Comisia de Etică a UNAP, nici CNATDCU nu au mai putut verifica teza — fizic nu aveau ce analiza. Dosarul penal a fost clasat pe prescripție, fapta fiind prescrisă din 2008, lucru pe care Voineag îl putea constata de la bun început. Coincidența: a fost propus la șefia DNA de ministerul condus de Predoiu exact în guvernul lui Ciucă.
Contextul politic al candidaturii
Propunerile ministrului Marinescu din 2 martie 2026 sunt citite ca o mișcare calculată: Voineag și Alex Florența, procurorul general ieșit din mandat, s-au mutat fiecare câte un pas înapoi — Voineag la adjunct Parchet General, Florența la adjunct DIICOT — candidând fiecare de unul singur pe postul respectiv. CTP a declarat că aceasta este o bătaie de joc la adresa președintelui Nicușor Dan și că oamenii sunt puși de PSD. USR a cerut demiterea lui Voineag din DNA în urma documentarului Recorder din decembrie 2025. Comunitatea DECLIC a organizat protest pe 6 martie la Cotroceni, cerând lui Dan să refuze propunerile.
Nicușor Dan l-a criticat public pe Voineag în mod repetat, declarând că este deloc satisfăcut de activitate și că nu vede viziune managerială. Referitor la rocadă, a adoptat un ton nuanțat: Mi se pare o speculație fără fundament că un adjunct poate controla o altă instituție.
La bilanțul DNA 2024, Voineag a declarat 131 rechizitorii, 238 acorduri de recunoaștere a vinovăției, 683 inculpați trimiși în judecată, sechestru la zi de 330 milioane lei — mai mare decât bugetul DNA. Sub conducerea sa, DNA a trimis în judecată foști premieri, foști miniștri — Chesnoiu, Bădălău — l-a pus sub acuzare pe Florian Coldea, fostul șef adjunct SRI, și pe generalul Dumitru Dumbravă. Dar bilanțul nu spune câți procurori au plecat, câte dosare sensibile au fost clasate, ce s-a întâmplat cu ancheta SRI-Lascu sau cu dosarul Euroins, și nici ce a costat neatacarea recursului Ardelean. Evaluările pozitive ale Comisiei Europene măsoară indicatori formali. Nu măsoară ce nu s-a făcut.
Dosarul pe masa președintelui
Ceea ce se află acum pe masa lui Nicușor Dan nu este un CV și un aviz CSM. Este o întrebare despre natura statului pe care spune că vrea să îl conducă. Voineag nu vine ca un candidat oarecare cu un mandat controversat. Vine ca omul care a ales să nu atace recursul unui procuror documentat ca fabricant de dosare, care a inventat prejudicii, a falsificat acte de procedură, a aranjat teste poligraf, a instruit martori în penitenciare și i-a șantajat cu revocarea libertății pe cei care ezitau să semneze denunțurile pe care el le scrisese — un procuror ale cărui fapte au fost confirmate ca existente de Parchetul General însuși și pentru care statul român a plătit cinci ani de salarii retroactive din banii contribuabililor, ca urmare directă a deciziei lui Voineag de a nu formula recurs.
Vine ca omul care a eliminat din dosare sensibile procurori incomozi, care a emis directive interne de control al urmăririi penale, care și-a construit averea imobiliară în relație de cumetrie cu un dezvoltator conectat politic și ale cărui apartamente se învecinează cu cei ale căror dosare au fost clasate în timp util. Vine propus de PSD, singur pe post, cu un aviz consultativ CSM care nu obligă la nimic și cu o procedură care permite un singur refuz motivat public înainte ca ministrul Justiției să repornească totul de la capăt.
Nicușor Dan are 60 de zile. Decizia lui va fi, oricum o privești, un răspuns la o întrebare pe care sistemul i-o pune cu o claritate pe care nu o poate ignora.
Sursa: RISE Project, Recorder, G4Media, HotNews, Spotmedia, Europa Liberă, Ziare.com, Libertatea, Digi24 — Material documentar, 9 martie 2026