Politico: NATO analizează preluarea sub comanda sa a sistemului românesc antidronă MEROPS
Recent, România a fost în atenția NATO după un incident serios, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați. Această situație tragică a determinat Alianța să evalueze posibilitatea preluării sistemului antidronă MEROPS, care a fost introdus în dotarea Armatei Române. După cum a anunțat generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, sistemul MEROPS urmează să devină operațional foarte curând, având rolul de a întări apărarea aeriană a țării.
Sistemul antidronă MEROPS este considerat extrem de eficient în combaterea dronelor de tip Shahed, folosite frecvent de Rusia. Acesta funcționează prin utilizarea dronelor interceptoare, controlate de la sol, pentru a detecta și distruge țintele aeriene. Din păcate, în timpul incidentului din Galați, acest sistem nu a fost activ, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la capabilitățile actuale de apărare ale României.
Provocările actuale ale sistemelor de apărare românești
În acest context, generalul Gheorghe Maxim a recunoscut că Armata Română se bazează pe sisteme antiaeriene învechite, precum cele de tip Gepard, care au aproximativ 60 de ani. Acestea sunt insuficiente în fața amenințărilor moderne, în special în cazul incidentului din Galați, când drona rusească a intrat în spațiul aerian național, fără ca măsurile de apărare existente să poată fi implementate în timp util. Timpul de reacție a fost extrem de scurt, iar autoritățile au fost nevoite să ridice avioane F-16 fără a le putea folosi efectiv pentru a doborî ținta.
Sistemul MEROPS: soluția viitoare pentru apărarea aeriană?
Oficialii militari din cadrul NATO, citați de presa internațională, au subliniat importanța desfășurării rapide a sistemului MEROPS nu doar în România, ci și în alte state membre, precum Polonia și Danemarca. Această sistematizare este parte a unei strategii mai ample de consolidare a flancului estic al Alianței, având ca scop asigurarea unei apărări eficiente împotriva amenințărilor externe.
NATO și sprijinul pentru România
În această situație, NATO a început să reevalueze măsurile de securitate și să colaboreze cu România pentru a îmbunătăți rețeaua de senzori și capabilitățile de interceptare. Premierul interimar Ilie Bolojan a menționat recent că România va solicita aliaților să discute despre incidentul din Galați și despre necesitatea consolidării capacităților de apărare pe flancul estic. Autoritățile române se străduiesc astfel să evite repetarea unor incidente similare în viitor.
Incidentul a avut un impact semnificativ asupra percepției securității în România, fiind urmat de reacțiile oficialilor din cadrul NATO și Uniunii Europene, care au subliniat necesitatea de a colabora mai strâns pentru a face față provocărilor emergente, inclusiv folosirea dronelor ca mijloc de atac.