Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă: alimentele contaminate ucid 1,5 milioane de oameni pe an
Data publicării: 07.06.2026 15:58. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) lansează un avertisment sever referitor la impactul devastator al alimentelor nesigure asupra sănătății globale. Conform datelor publicate, mai mult de 860 de milioane de persoane se îmbolnăvesc anual din cauza alimentelor contaminate, ceea ce duce la aproximativ 1,5 milioane de decese pe an la nivel mondial. Această statistică alarmantă a fost evidențiată într-un raport prezentat cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare, organizată anual pe 7 iunie.
Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a declarat: „Siguranța alimentară nu este o problemă abstractă – ea afectează fiecare masă, fiecare familie, în fiecare zi.” În plus, el a subliniat faptul că, deși siguranța alimentară a fost întotdeauna o preocupare majoră pentru sănătatea publică, raportul actual oferă pentru prima dată date specifice care ajută țările să identifice zonele cu cea mai mare incidență de probleme legate de alimente. Aceasta permite guvernelor să implementeze măsuri adecvate pentru protejarea sănătății populației.
Estimarea pierderilor economice generate de bolile de origine alimentară este de aproximativ 310 miliarde de dolari în 2021, ceea ce echivalează cu 267 miliarde de euro. OMS subliniază că multe dintre aceste boli și decese ar putea fi prevenite prin îmbunătățirea calității apei, condițiilor de salubritate și igienei, prin practici de siguranță alimentară, cum ar fi pasteurizarea, și prin asigurarea accesului la îngrijiri medicale pentru populațiile vulnerabile. De asemenea, este important de menționat că schimbările climatice sunt preconizate să aibă un impact major asupra siguranței alimentare, accentuând riscurile asociate bolilor existente și emergente.
COPIII SUNT DEOSEBIT DE VULNERABILI
Cei mai afectați de problemele legate de alimente nesigure sunt copiii cu vârsta sub cinci ani, care au un risc de trei ori mai mare comparativ cu adulții. Aceștia constituie 29% din povara asupra sănătății asociată alimentelor nesigure, iar în 2021 s-au înregistrat 143.000 de decese în rândul acestora. „Deși copiii mici reprezintă doar 9% din populația mondială, ei suportă aproape o treime din toate cazurile de boli de origine alimentară, în special infecții diareice care pot fi mortale în această grupă de vârstă vulnerabilă”, a declarat OMS.
Este esențial de menționat că acești copii sunt mai expuși la substanțe chimice din alimente, ceea ce poate afecta dezvoltarea lor cognitivă și poate provoca leziuni neurologice persistente. Raportul OMS subliniază inegalitățile adânci existente în sistemele alimentare, deoarece persoanele care locuiesc în comunități defavorizate suferă cel mai mult, în special în țările cu venituri mici și medii. Regiunile Africii și Asiei de Sud-Est reprezintă împreună aproape 75% din cazurile de boli de origine alimentară și 60% din decesele la nivel global.
CARE SUNT PRINCIPALELE CAUZE ALE BOLILOR DE ORIGINE ALIMENTARĂ?
Bolile de origine alimentară, fie de natură infecțioasă, fie toxică, sunt cauzate de bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice pătrunse în organism prin alimente contaminate. Cele mai frecvente boli întâlnite în Europa includ:
- Campilobacterioza: Aceasta este asociată în principal cu carnea de pasăre crudă sau insuficient preparată, laptele nepasteurizat, carnea de rumegătoare și apa contaminată. Conform Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), campilobacterioza are o sezonalitate clară, cu un vârf al cazurilor în lunile de vară.
- Salmoneloza: Această afecțiune este frecvent asociată cu ouăle și carnea crudă de porc, curcan și pui, având simptome precum febră, diaree și crampe abdominale. În cazurile severe, salmoneloza poate deveni o amenințare la viață, în special în cazul în care bacteria ajunge în circulația sanguină.
OMS reafirmă că urgentarea măsurilor pentru asigurarea siguranței alimentelor este crucială, nu doar pentru a preveni bolile, ci și pentru a salva vieți și a reduce povara economică asupra sistemelor de sănătate globale.