Analiză: “Super-Sparta” lui Netanyahu și Impactul Costurilor Războiului asupra Economiei Israeliene
Într-un context geopolitic extrem de complicat, fostul prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu a exprimat intenția de a transforma Israelul într-o “super-Spartă” a Orientului Mijlociu. Această viziune, însă, vine cu un cost enorm, impactând semnificativ bugetul de apărare și generând temeri fundamentale legate de domeniile sănătății și educației. Potrivit datelor, costul conflictului început pe 7 octombrie 2023 a atins suma astronomică de 405 miliarde de shekeli, echivalentă cu aproape 120 de miliarde de euro, conform guvernatorului Băncii Centrale a Israelului, Amir Yaron.
Accentuând acest aspect, Yaron a declarat că suma reprezintă peste 17% din PIB-ul țării, subliniind astfel presiunea enormă asupra sectorului public. Bugetul Ministerului Apărării s-a dublat semnificativ față de începutul conflictului, creând temeri de tăieri în alte domenii vitale precum educația și medicina. Tăierile bugetare, deși necesare pentru susținerea efortului militar, influențează direct calitatea serviciilor publice, iar consecințele pe termen lung ale acestor măsuri riscă să afecteze grav bunăstarea civililor.
Bătălia cu datoria publică continuă să se intensifice. După declanșarea conflictului, Israelul a apucat să contracteze împrumuturi masive pe piețele internaționale, ceea ce a dus la o creștere a datoriilor de la 60% la peste 69% din PIB. Aceasta este o situație alarmantă care sugerează un paradox: în timp ce economia a reușit să depășească rapid șocul inițial provocat de război, odată cu revenirea PIB-ului la nivelul din 2022, efectele pe termen lung ale conflictului s-ar putea să nu fie la fel de ușor gestionabile.
Specialiștii în economie, precum Esteban Klor de la Universitatea din Ierusalim, afirmă că poporul israelian plătește un preț dublu pentru război. În primul rând, prin scăderea cheltuielilor sociale, iar în al doilea rând, prin mobilizarea continuă a rezerviștilor care afectează capacitatea de muncă a economiei. Un sondaj recent a arătat că 31% dintre cetățeni au suferit o scădere a veniturilor, în special cei care lucrează în mod independent sau în sectoare cu venituri scăzute.
Pe de altă parte, Netanyahu continuă să promoveze o viziune radicală, insistând că Israelul trebuie să devină o forță autarhică, reducând astfel dependența de ajutoarele militare din partea Statelor Unite. Planurile lui includ un angajament semnificativ de 350 de miliarde de shekeli pentru a sprijini industria de apărare națională, ceea ce ar putea ridica cheltuielile de apărare mult peste 10% din PIB, conform unor estimări.
Războiul și costurile sale exorbitante nu fac decât să adâncească inegalitățile sociale din Israel, unde un număr din ce în ce mai mare de copii trăiesc sub pragul sărăciei. Conform unui studiu al Sistemului de Securitate Socială, rata copiilor afectați de sărăcie a crescut de la 27,6% la 28% între anii 2023 și 2024.
Astfel, Israelul se află într-o situație delicată, unde ambițiile de securitate ale lui Netanyahu se confruntă cu realitatea economică tot mai precară a țării, iar viitorul rămâne incert în contextul unui război care continuă să își ceară tributul de pe urma civililor.