Protestele elevilor din Franța se extind: mii de arestări și apeluri la responsabilizarea părinților
Forțele de ordine franceze s-au confruntat din nou vineri cu elevii de liceu în întreaga țară, în contextul unor proteste tot mai violente legate de condițiile din sălile de clasă și de subfinanțarea învățământului. Sindicatele au convocat o grevă a cadrelor didactice pentru marți, la o săptămână după ce angajații din sectorul public au intrat în grevă, iar guvernul președintelui Emmanuel Macron se străduiește să țină sub control manifestațiile.
Gazul lacrimogen a acoperit străzile în Strasbourg, în estul țării, iar la Marsilia s-au lansat artificii către polițiști. În Rennes, în vest, au fost incendiate pubele de gunoi. La Ciotat, lângă Marsilia, un tânăr a stropit cu benzină un profesor, a declarat un purtător de cuvânt al autorității educaționale din regiune. Într-un clip difuzat de BFM TV, se vede un bărbat ținându-se de față după ce o persoană cu glugă și mască de protecție stropește cu un lichid dintr-o sticlă spre el.
Protestatarii din Pantin, la periferia Parisului, au dat foc unor obiecte, inclusiv garduri, și au aruncat cu petarde în forțele de ordine. După o ședință de criză a guvernului joi, o sursă apropiată prim-ministrului a declarat că demonstrațiile s-au transformat dintr-o mișcare de protest în violențe urbane, iar ministrul justiției, Gerald Darmanin, a afirmat că mișcarea a fost deturnată de „persoane din afară”.
Mii de arestări și sute de licee închise
Ministrul francez de interne, Laurent Nunez, a declarat vineri pentru TF1 că, începând de luni, poliția a arestat în total aproximativ 5.000 de persoane, majoritatea adolescenți. Ministrul justiției, Darmanin, declarase anterior la RTL că părinții celor care au provocat pagube materiale ar trebui să plătească despăgubiri.
Patru sute de licee – aproximativ unu din zece – au fost închise vineri din cauza tulburărilor. Ministrul educației, Edouard Geffray, a declarat că 65 de cadre didactice au fost rănite în timpul tulburărilor, printre care 40 de directori de școli, și i-a îndemnat pe părinți să-și împiedice copiii să participe la proteste.
Nemulțumiri legate de supraaglomerare și subfinanțare
Elevii care blochează accesul la licee și-au exprimat nemulțumirea față de supraaglomerarea sălilor de clasă, lipsa cronică de profesori și clădirile dărăpănate, dând vina pe ani de subinvestiții. „Suntem 35 de elevi în clasă, nu avem suficiente scaune în sălile de clasă, iar pauza de prânz de o oră este prea scurtă pentru ca toată lumea să apuce să mănânce”, a declarat Kesia, în vârstă de 15 ani, elevă în suburbia pariziană Pantin.
Conform proiectului de buget pentru 2027 prezentat joi de guvern, bugetul pentru educație urmează să crească cu 1,7%, sub rata inflației, ajungând la 65,53 miliarde de euro, fără a include pensiile cadrelor didactice. Educația este, în mod tradițional, cel mai mare post bugetar, dar acest lucru se va schimba anul viitor, când costurile serviciului datoriei sunt estimate să ajungă la 74,5 miliarde de euro.
Unii părinți au susținut protestele. Vincent Martin s-a alăturat fiicei sale în fața liceului Helene Boucher din Paris, afirmând că elevii „au în mod fundamental dreptate să ceară condiții de învățare mai bune”.
Acuzații de violență polițienească și tensiuni politice
Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat poliția că a folosit tactici dure împotriva minorilor, inclusiv bastoane, gaze lacrimogene și arme neletale care trag proiectile de cauciuc. Autoritățile franceze au deschis mai multe anchete pentru a examina acuzațiile de violență polițienească, inclusiv cazul unui adolescent de 16 ani care a suferit o leziune la ochi după ce poliția a tras cu gloanțe de cauciuc în mulțimea de protestatari.
Agențiile de informații au declarat în cadrul unei ședințe de criză că mișcarea de protest a fost inițiată de politicieni din partidul de extremă stânga LFI. Liderii parlamentari ai LFI au respins acuzațiile, acuzând guvernul că politizează protestele în perspectiva alegerilor. Cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, sondajele de opinie arată o nepopularitate profundă a lui Macron și a guvernului său de centru-dreapta.
„(Violența) este regretabilă, dar… când cererile rămân fără răspuns ani de zile și având în vedere contextul politic și geopolitic, există mai multe condiții care îi pun… pe elevi într-o stare reală de anxietate”, a declarat profesoara Sandra Champain-Seller.