Institutul de Lingvistică: „Supat” este corect, atestat în dicționare cu mult înainte de DOOM3
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a transmis, sâmbătă, o serie de precizări după ce cuvântul „supat” a devenit viral pe rețelele sociale și a stârnit numeroase controverse în mediul online. Lingviștii au explicat că termenul este un substantiv neutru, cu sensul de spațiu dintre pat și podea, și că este corect și mai vechi decât se credea.
Potrivit instituției, „supat” apare în dicționarele limbii române cu mult înainte de ediția DOOM3 din 2021. Cuvântul figura deja în DOOM2, ediția din 2005, iar în ambele ediții poartă indicația „pop.”, adică „popular”.
Institutul a explicat că „supat” este un substantiv neutru — un supat, două supaturi — care se poate articula (supatul) și poate apărea după o prepoziție (în supat). Dictionarele oferă și exemple de atestare: un text folcloric citat în Dicționarul (tezaur) al limbii române menționează „Căci cămașa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”, iar scriitorul Hogaș surprinde o scenă nocturnă: „Până ce deavolii de copii să se mai ghiontească pe sub masă și supaturi, a trecut o mare parte din noapte.”
Lingviștii au clarificat și originea cuvântului, explicând diferența dintre construcția „sub pat” și substantivul „supat”. În enunțul „Mingea căzuse sub pat”, „sub” este prepoziție, iar „pat” este substantiv, cele două cuvinte scriindu-se separat. În schimb, în enunțul „Am căutat mingea în supat”, termenul denumește locul: spațiul dintre pat și dușumea.
Institutul a subliniat că formarea acestui tip de cuvinte nu este o noutate în limba română, care unește de mult prepoziții și substantive. Din acest tipar au rezultat mai ales adverbe (acasă, aseară, degrabă, deloc, deodată, împrejur), dar și substantive precum demâncare, deochi, fărădelege, subsol și supat.
Potrivit instituției, „supat” a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional, chiar dacă nu este cunoscut de toți vorbitorii. DLR îl documentează prin exemple din Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș, Sadoveanu și din folclor.
Institutul a precizat că un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască „sub pat” cu „supat” și nu inventează cuvinte, ci doar inventariază termenii pe care vorbitorii i-au lăsat prin limbă. Referitor la propunerile apărute pe internet, precum „sumasă”, „suscaun” sau „sufarfurie”, lingviștii au apreciat creativitatea, dar au explicat că pentru intrarea în dicționar este nevoie de uz, răspândire și atestări.
Reacția Institutului de Lingvistică a venit după ce un videoclip publicat de pagina Dicție.ro a readus în atenție termenul care desemnează spațiul de sub pat. În timp ce unii români au făcut glume și au inventat cuvinte după același model, alții au contestat formularea și au pus sub semnul întrebării folosirea ei în propoziții.