Fostul judecător Toni Neacșu acuză Guvernul că a indus în eroare CEDO în privința restanțelor salariale ale bugetarilor
Fostul judecător Toni Neacșu a declarat, miercuri seara, că Guvernul României a transmis Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) informații false privind sumele plătite bugetarilor în baza hotărârilor judecătorești, calificând situația drept „absolut scandalosă”.
Potrivit acestuia, documentele oficiale trimise CEDO de agentul guvernamental indicau că, în perioada 2006–2025, statul român ar fi plătit aproximativ 73,2 milioane de euro tuturor bugetarilor, cu excepția magistraților, în temeiul unor hotărâri judecătorești. În realitate, susține Neacșu, suma ar fi de aproximativ 29 de ori mai mare.
„Guvernul României, prin intermediul agentului guvernamental, a mințit efectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a indus-o în eroare într-o manieră pe care oricine o poate considera absolut scandaloasă”, a afirmat fostul judecător.
El a explicat că cifra comunicată oficial, de circa 360 de milioane de lei, ar fi fost depășită numai în cursul anului trecut, când statul a plătit titluri executorii pentru personalul bugetar. Datele reale rezultă, potrivit lui Neacșu, din evidențele oficiale și din rapoartele anuale ale Consiliului Fiscal, care citează datele Ministerului de Finanțe.
„Suma reală plătită de statul român în ultimii 20 de ani este de 23 și ceva de miliarde de lei, 23,15, să spunem așa, sumă care rezultă din evidențele oficiale ale statului român. Adică oricine intră pe site-ul Consiliului Fiscal și citește un raport anual află exact cât a plătit statul pentru aceste restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești”, a spus el.
„O obligație de loialitate” față de CEDO
Toni Neacșu a subliniat că statele au obligații față de Curtea Europeană, cea mai importantă fiind loialitatea în informațiile furnizate. „Dacă nu facem lucrul acesta, ne pierdem efectiv credibilitatea în fața unei instituții judiciare europene”, a avertizat el.
Întrebat ce ar păți oricine altcineva care ar minți o instanță, fostul judecător a răspuns că „multe”, precizând însă că statul, ca atare, nu răspunde penal. „Numai persoanele care lucrează pentru statul român săvârșesc infracțiuni”, a spus el, explicând că în discuție ar putea fi vorba despre o infracțiune de fals intelectual, adică furnizarea oficială de informații false.
Potrivit lui Neacșu, datele sunt strânse formal de la mai multe ministere și centralizate de agentul guvernamental, însă cineva a cerut acel rezultat. „Dacă se va ajunge în situația în care să se analizeze aceste lucruri, trebuie stabilit, în primul rând, cine este persoana. Nu cred că e foarte complicat”, a adăugat el.
ÎCCJ: informațiile false au fost folosite și în relația cu instanțele internaționale
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Victor Alistar, a declarat că este „mai mult decât o simplă eroare” și că situația se aliniază campaniei interne de stigmatizare, de data aceasta în relațiile cu jurisdicțiile internaționale.
„Este foarte grav să dezinformezi în corespondența cu instanțele naționale și internaționale atunci când vorbim de date oficiale”, a afirmat Alistar. El a arătat că una dintre temele care au produs efecte în raționamentul Curții a fost aceea că hotărârile judecătorești privind drepturile salariale ar fi avut ca beneficiari cu precădere magistrații, ceea ce, susține el, este neadevărat: ar fi vorba despre aproximativ 6.000 de situații din 402.000 de persoane.
Alistar a mai spus că agentul guvernamental a solicitat date de la Înalta Curte, pe care le-a transmis, iar ulterior a cerut alte date și a susținut că instituția nu ar mai fi comunicat. „Nu e adevărat. I-am indicat sumele care sunt necesare din raportul de activitate al instanței supreme, ca ordonator de credite pentru toate instanțele, care se află și pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție”, a precizat el.
Fostul judecător Toni Neacșu acuzase încă de marți Guvernul că a mințit CEDO în privința restanțelor bugetarilor, după ce Curtea a reprodus informațiile transmise de executiv. El a citat paragraful 49 al documentului, potrivit căruia, pentru perioada 2006–2025, „toate celelalte ministere la un loc, inclusiv Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, au plătit angajaților, în temeiul hotărârilor judecătorești, suma totală de aproximativ 73.234.680 EUR”.