Comisia Europeană monitorizează decretul italian privind elevii străini. Românii, cel mai numeros grup afectat
Comisia Europeană a anunțat că urmărește îndeaproape decretul adoptat de guvernul italian condus de Giorgia Meloni, care stabilește că elevii de origine străină cu dificultăți serioase în folosirea limbii italiene nu pot depăși 30% dintr-o clasă. Măsura îi vizează în mod direct pe copiii români, care formează cel mai mare grup de elevi străini din școlile din Italia.
Reacția executivului european a venit după ce Partidul Democrat, aflat în opoziție la Roma, a adresat o întrebare pe această temă în Parlamentul European. Răspunsul a fost formulat de vicepreședinta Comisiei Europene pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu, care a subliniat că tratatele UE interzic orice formă de discriminare pe criterii de naționalitate, fie directă, fie indirectă.
Oficialul european a precizat că legislația comunitară permite un tratament diferențiat pe criterii de naționalitate doar în situații excepționale, expres prevăzute în tratate. „Comisia monitorizează îndeaproape evoluțiile legislative. Discriminarea bazată pe naționalitate este permisă, conform legislației UE, doar în cazul în care se aplică o derogare prevăzută în tratate, de exemplu, din motive de ordine publică, siguranță publică ori sănătate publică”, a declarat Roxana Mînzatu.
Meloni apără plafonul de 30%: măsuri de bun-simț împotriva claselor-ghetou
Premierul italian Giorgia Meloni susține însă că plafonul de 30% face parte dintr-un set de „măsuri de bun-simț” care, în opinia sa, nu divizează, ci favorizează integrarea reală, prevenind formarea „claselor-ghetou” și asigurând șanse egale pentru toți elevii.
La lansarea propunerii, liderul de la Roma a explicat că problema nu este prezența copiilor străini în sine, ci situația în care, într-o singură clasă, se află prea mulți elevi care nu înțeleg limba în care se predă. „Dacă într-o clasă există doar un singur copil care nu înțelege limba italiană, acel copil va reuși probabil să învețe limba și să se integreze rapid cu ajutorul colegilor și al profesorilor. Cu toate acestea, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare – sau chiar majoritar – atunci nu mai este vorba de integrare, ci de neglijare”, a argumentat Giorgia Meloni.
Decretul a stârnit critici dure încă de la anunțare. Politicienii din opoziție au acuzat guvernul că face propagandă, iar directorii de școli au pus sub semnul întrebării modul în care o astfel de regulă ar putea fi aplicată în practică. În același context, Meloni a anunțat că dorește și interzicerea vălului islamic în școli. „Trebuie să mergi la școală cu fața descoperită, iar în Italia nimeni, în numele unei tradiții reale sau presupuse, nu poate decide că o tânără trebuie să se ascundă”, a afirmat premierul italian.
Datele oficiale contrazic percepția: românii, în fruntea elevilor străini
Deși dezbaterea despre integrarea migranților în Italia este asociată frecvent cu persoane originare din țări cu populație majoritar musulmană, statisticile oficiale arată o realitate diferită în școli, unde primele locuri sunt ocupate de copii din Europa, iar Marocul este singura țară musulmană din top trei.
Potrivit celor mai recente date publicate de autoritățile italiene, aferente anului școlar 2022–2023, în școlile din Italia învățau aproape 149.000 de elevi cu cetățenie română, cel mai numeros grup de elevi străini. Urmează elevii din Albania, aproximativ 119.000, și cei din Maroc, peste 114.000. La distanță semnificativă se situează copiii din China, aproximativ 48.000, din Ucraina, peste 43.000, și din Egipt, aproximativ 37.000. Majoritatea acestor elevi, inclusiv în cazul românilor, sunt născuți în Italia.
În total, de la grădiniță până la liceu, în școlile italiene sunt înscriși aproximativ 930.000 de elevi străini, ceea ce reprezintă aproape 12 din fiecare 100 de copii, potrivit institutului de cercetare Fondazione ISMU. Peste un sfert dintre ei învață în Lombardia, aproximativ 236.000, iar următoarele regiuni cu cei mai mulți elevi străini sunt Emilia-Romagna, Veneto, Lazio și Piemont. Dintre orașe, cei mai mulți elevi străini sunt înregistrați la Milano, peste 79.000, urmat de Roma, cu aproape 64.000, Torino și Brescia.