Coridorul energetic din Caucaz, numit „Ormuz 2.0”, o vulnerabilitate strategică pentru Israel și Europa
Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care transportă țiței din Azerbaidjan spre coasta mediteraneană a Turciei, este descrisă de comentatori iranieni apropiați Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) drept o „Strâmtoare Ormuz 2.0”. Această rută energetică care traversează Caucazul a devenit o țintă strategică pentru Teheran, iar specialiștii avertizează că Washingtonul ar trebui să o protejeze înainte ca Iranul să o testeze.
Importanța strategică a conductei BTC
Deși comparația cu Strâmtoarea Ormuz pare exagerată la prima vedere, conducta BTC poate transporta aproximativ o douăzecime din cantitatea de 20 de milioane de barili pe zi care circula prin Ormuz înainte de război. Avantajul Iranului asupra rutei Caucazului provine însă din raritatea acestei surse, nu din volum. Având în vedere că exporturile din Golf sunt limitate, BTC reprezintă una dintre puținele surse de țiței care nu tranzitează nici apele iraniene, nici teritoriul rusesc.
Israelul își importă 46,4% din petrolul din Azerbaidjan prin această conductă, iar Italia cumpără peste jumătate din exporturile de țiței ale Azerbaidjanului. O conductă de gaze amplasată de-a lungul acesteia alimentează sudul Europei, care este obligată prin lege să înceteze achizițiile de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. Kazahstanul a transformat coridorul în propria rută de evadare, transportând țiței peste Marea Caspică în BTC, cu obiectivul de a transfera 7 milioane de tone pe an, pe fondul atacurilor continue ale dronelor ucrainene asupra terminalului rusesc care gestionează aproximativ 80% din exporturile de petrol kazah.
Amenințări concrete din partea Teheranului
Teheranul a depășit deja stadiul retoricii. La începutul lunii martie, un consilier al unui comandant al IRGC a amenințat „conductele petroliere inamice”, expresie interpretată de oficialii regionali ca o referire la BTC. Pe 5 martie, drone iraniene au lovit terminalul de pasageri al aeroportului Nakhchivan din Azerbaidjan. Câteva zile mai târziu, serviciul de securitate al Azerbaidjanului a anunțat că a dezactivat un complot legat de IRGC împotriva conductei și a țintelor israeliene și evreiești din Baku. De atunci, agenția de știri Tasnim, afiliată IRGC, și mai mulți comentatori cu legături la regim au descris coridorul Caucazului ca pe o carte pe care Iranul încă nu a jucat-o.
Miza strategică a Statelor Unite
Miza Americii depășește facturile la combustibil din Israel și încălzirea din Europa. Proiectul emblematic al administrației în regiune, Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională, ar lega Azerbaidjanul de Turcia prin sudul Armeniei, în aceeași vecinătate. Dacă Iranul poate constrânge coridorul energetic fără a plăti un preț, capitalele Asiei Centrale ar putea concluziona că rutele construite sub sponsorizare americană nu pot fi protejate, iar Moscova și Beijingul vor oferi alternative.
Măsuri propuse pentru protejarea coridorului
Washingtonul poate crește prețul acțiunilor Iranului în trei moduri. În primul rând, să ajute Azerbaidjanul să apere infrastructura amenințată, ceea ce implică sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune și contra-drone în jurul terminalului Sangachal din afara orașului Baku și a stațiilor de pompare, radar de avertizare timpurie de-a lungul frontierei de sud și nave de patrulare pentru protejarea petrolierelor care transportă țiței kazah peste Marea Caspică.
În al doilea rând, trebuie creată redundanță astfel încât niciun atac singular să nu poată închide coridorul. Washingtonul și Bruxelles-ul ar trebui să ajute Kazahstanul și Azerbaidjanul să își extindă capacitatea petrolierelor și porturilor caspice, să sprijine refacerea conductei Baku-Supsa către coasta Georgiei la Marea Neagră, ca punct de ieșire de rezervă, iar Europa ar trebui să finanțeze extinderea Coridorului Sudic de Gaze.
În al treilea rând, descurajarea trebuie să fie explicită. Ceyhan se află pe teritoriul NATO, iar apărarea aeriană a alianței deasupra Turciei a doborât deja patru rachete balistice iraniene în acest an. Washingtonul și Ankara ar trebui să declare acum că un atac asupra coridorului energetic caspic va fi tratat ca un atac asupra securității energetice occidentale.