Iată cum se prezintă extrasele relevante din text, conform instrucțiunilor:
–
Liderii PNL și PSD păreau că au luat decizia de a-și uni forțele doar de frica AUR, să nu treacă pe primul loc la alegerile europarlamentare. N-au luat singuri nicio decizie. Gogomănia cu pericolul extremismului maschează doar slăbiciunile partidelor din arcul guvernamental luate separat. Împreună pot masca mai ușor eșecurile. Încălzite în campaniile electorale, pot intra și juca în hora pregătită. Nu trebuie să ai prea multă experiență politică ca să pricepi vicleșugul comasării și al tragerii înapoi cu trei luni a datei pentru alegerile prezidențiale. Cele două mișcări sunt cu bătaie lungă. Practic – așa cum vom explica – au două obiective principale: menținerii stării de vasalitate a statului român și ținerea călduță a unui scaun principal pentru Klaus Iohannis, în cazul pierderii celui râvnit.
Marcel Ciolacu părea că se ține tare. Dar la conferința de etalare a comasării a zâmbit șugubăț, când a proclamat că va fi mândru de orice român care ar accede la o funcție importantă la Bruxelles. Credem că a râs a pagubă.
Nu a existat nicio negociere reală. Klaus Iohannis a decis. Și cei doi președinți ai PSD și PNL au luat act și s-au supus voinței președintelui. Au executat ordinul.
În cursa de etapă, Marcel Ciolacu&comp pot fi fericiți. Nu vine anticorupția peste ei. Guvernează tihniți, nu lihniți, ca țărăniștii odinioară. Challanger-ul Nicolae Ciucă nu doar că e salvat, dar este chiar propulsat, într-o nouă ecuație de putere, ce-i drept virtuală.
Se vor pierde energii, discuții interminabile despre candidatul ideal și cine adună mai multe voturi în raniță, dar esența esențelor comasări constă în crearea unei uriașe obediențe față de Bruxelles.
Dar de ce s-au tras mai hăt alegerile prezidențiale? Fiindcă domnul Iohannis încă mai speră la o funcție europeană.
Marcel Ciolacu trebuie să fie fericit cu ce i-a mai rămas. Și să se roage pentru înălțarea în grad și funcție a lui Iohannis, pentru că altfel se va prăvăli, după alegerile din toamnă, pe postul de prim ministru.
„Dacă toate tatonările pe care le face Bucureștiul de mai bine de un an produc rezultate, Klaus Iohannis ar putea pleca la Bruxelles într-un fotoliu la vârf. Dacă nu, oricum rămâne într-o poziție dominantă și va putea nominaliza din nou primul-ministru, după scrutinul parlamentar care va avea loc la începutul lui decembrie. Președintele Iohannis va continua să joace cărțile pe care și le-a pregătit și ar putea fi unul din marii câștigători ai acestui cazino politic în care s-a transformat România,” scrie Sabina Fati în publicația Deutsche Welle de limbă română.