Oricine poate deschide o agenție de recrutare, fără nicio pregătire
În contextul haosului din piața muncii străine, o nouă ordonanță are potențialul de a schimba radical modul în care agențiile de recrutare funcționează în România, promițând transparență și profesionalism. Totuși, realitatea actuală se dovedește complet diferită, cu un vid legislativ care persistă de peste 100 de zile, în care nicio agenție nu poate depune dosare pentru lucrători străini. Această situație este explicată de Elena Panțiru, vicepreședintă a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, care a participat la toate dezbaterile guvernamentale relevante, semnalând lipsa de reacție din partea autorităților.
Cum funcționa sistemul până acum
Până la implementarea noii ordonanțe, recrutarea muncitorilor străini era un proces riguros, dar conform procedurilor stabilite. Aceasta includea depunerea cererilor pe un portal dedicat, așteptarea programării la Imigrări și analiza detaliată a dosarelor. Elena Panțiru subliniază că, deși sistemul era lent, el oferea predictibilitate, permițând agențiilor și angajatorilor să planifice recrutările pentru anii următori.
Sistemul actual și lipsa de operativitate
Abrogarea ordonanței vechi a deschis calea unui nou sistem digital, însă realitatea este că portalul destinat acestuia nu va fi funcțional decât pe 8 august 2026. Până atunci, agențiile se află într-o situație fără precedent, fără capacitatea de a efectua operațiuni necesare pentru angajarea muncitorilor străini. “Avem un vid legislativ de peste 100 de zile,” afirmă Panțiru, evidențiind dificultățile cu care se confruntă agențiile.
Disparitățile regionale în aplicarea legii
Problema devine și mai complexă datorită practicilor variate în cele 41 de județe din România, unde există discrepanțe semnificative în interpretarea și aplicarea noii ordonanțe. Unii funcționari refuză primirea dosarelor pe considerentul că legislația actuală nu permite, iar alții se confruntă cu sisteme ineficiente ale Inspecției Generale pentru Imigrări, blocând cererile necesare pentru recrutare.
Amnistia pentru străini: similarități și diferențe față de perioada pandemică
Elena Panțiru compară situația actuală cu amnistia din timpul pandemiei, când străinii în ședere ilegală au avut posibilitatea de a se regulariza rapid. Acum, noile reglementări sunt mult mai restrictive, ceea ce aliniază provocările cu care se confruntă muncitorii străini care doresc să revină în legalitate. “De ce se pune atât de multe obstacole muncitorilor care doresc să lucreze legal?” întreabă Panțiru, subliniind nevoia urgentă de reformare a sistemului.
Complexitatea contractului tripartit
Această lege introduce și conceptul de contract tripartit între agențiile de recrutare, angajatori și lucrători străini, o formulă considerată de Panțiru ca fiind problematică, deoarece duce la responsabilizarea agențiilor în fața ambelor părți, creând conflicte potențiale în cadrul relațiilor de muncă.
Cauzele dispariției muncitorilor din procesele de recrutare
Întrebările autorităților cu privire la muncitorii pentru care s-au emis avize, dar care nu ajung în România, sunt de asemenea complexe. Panțiru explică că, de multe ori, aceștia stau la coadă la ambasade, unde obținerea vizelor devine o provocare majoră. Din cauza întârzierilor, oamenii nu pot ajunge în România pentru a ocupa locurile de muncă pentru care au aplicat, ceea ce afectează grav planurile agențiilor și ale angajatorilor.
Recunoașterea actelor de studii și birocrația excesivă
Un alt aspect criticat de Panțiru este procedura de recunoaștere a actelor de studii pentru muncitorii străini, care devine o corvoadă birocratică. Trimiterea acestor acte prin curier și imposibilitatea de a le recupera rapid creează întârzieri suplimentare și complică procesul de angajare.
Cursurile de limba română: provocări și soluții
Noua legislație prevede de asemenea participarea lucrătorilor străini la cursuri de limba română, ceea ce întâmpină o lipsă de interes din partea acestora, care preferă să își folosească timpul liber pentru a se adapta la viața profesională din România.
Nevoia de control și reglementare în industria recrutării
Pentru a asigura un mediu de lucru sănătos și eficient, Panțiru solicită o reglementare clară și controlată în domeniul recrutării, astfel încât agențiile de bună-credință să fie diferențiate de cele care activează în mod ilicit. Aceasta consideră că actuala legislație este prea punitivă și nu se aliniază cu nevoile reale ale pieței muncii.