Dosarul Tesloianu: Procurorii nu au reușit să lege decesul unor pacienți de implanturile cu stimulatoare cardiace extrase de la cadavre
Procurorii de la Parchetul General au decis, marți, clasarea acuzațiilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și lovire sau alte violențe în cazul medicului cardiolog Dan Tesloianu, acuzat de refolosirea stimulatoarelor cardiace extrase de la cadavre. După o analiză atentă, anchetatorii nu au reușit să identifice o legătură cauzală între decesul pacienților și implanturile realizate. Dan Tesloianu, care activează la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” din Iași, a fost acuzat de implantarea la un număr de 185 de pacienți a acestor dispozitive extrase de la decedați, dar în prezent el răspunde în instanță doar pentru abuz în serviciu și luare de mită, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
În același dosar, a fost trimis în judecată Eduard Belu, un alt medic din cadrul Spitalului Militar de Urgență „Regina Maria” din Brașov, pentru complicitate la abuz în serviciu, el fiind cel care a oferit celor 24 de stimulatoare cardiace lui Tesloianu. Rechizitoriul a demarat din suspiciuni privind practicile ilegale ale medicului Tesloianu, care a realizat intervenții la pacienți care, conform evaluărilor, nu necesitau aceste proceduri.
Mai multe plângeri au fost depuse la diverse parchete din Moldova, denunțând nereguli în modul de lucru al lui Tesloianu, acuzându-l că ar fi cauzat decesele unor pacienți. Una dintre acestea, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, a fost formulată de un fiu al unei victime, care a declarat că tatăl său a fost internat în decembrie 2022 la spital și externat cu recomandarea de a reveni în urma controlului. Cu toate acestea, pacientul a suferit o deteriorare gravă a sănătății, culminând cu decesul lui pe 14 ianuarie 2023.
Toate aceste plângeri au fost integrate într-un singur dosar de judecată, însă procurorii nu au reușit să adune suficiente probe pentru acuzațiile mai grave, reținându-se exclusiv infracțiunile mai puțin severe, cum ar fi abuzul în serviciu, documentând 185 de acte materiale și o infracțiune minoră de luare de mită.
În rechizitoriu, Parchetul a menționat că atât uciderea din culpă, cât și vătămarea corporală din culpă reprezintă infracțiuni asociate rezultatului. Conform declarațiilor expertului medical, multe dintre complicații au fost inerente intervențiilor ce au fost efectuate, iar sănătatea pacienților era deja afectată înainte de tratamente.
Expertizele realizate în cadrul anchetei au indicat că implantarea acestor stimulatoare era, în unele cazuri, justificată medical, iar în alte situații nu a fost identificată o legătură între deces și intervențiile efectuate de Tesloianu. În ceea ce privește utilizarea stimulatoarelor cardiace, legislația interzice în mod clar refolosirea dispozitivelor de unică folosință, ceea ce a fost un alt punct critic în cadrul acestui caz.
În concluzie, în urma investigațiilor, procurorii au decis clasarea dosarului sub acuzațiile de vătămare corporală din culpă și ucidere din culpă, nereușind să stabilească o legătură între acțiunile medicului și rezultatele unor intervenții medicale care, conform legei, scot în evidență principiul independenței profesionale a medicului.